Localitati Caras Severin
Caras Severin
Turism Caras Severin
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

Informatii Caras Severin

Informaţii generale

Aşezare
n partea sud-vestică a Romniei, desfăşurnduse spre sud pnă la defileul Dunării, la graniţa cu Iugoslavia.

Vecini
La est: Judeţul Gorj, la sud-est: Judeţul Mehedinţi, la nord-est: Judeţul Hunedoara, la nord-vest: Judeţul Timiş, la sud-vest: Iugoslavia.

Suprafaţă
8.520 km2 (respectiv 3, 6% din teritoriul ţării).

Populaţie
360.000 locuitori.

Oraşe
Reşiţa, resedinţă de judeţ, cu 95.000 locuitori, pe rul Brzava, cu veche tradiţie industrială. n 1769 sau nfiinţat uzinele metalurgice iar n 1872 s-a construit prima locomotivă cu aburi din ţară. Alte oraşe: Anina, Băile Herculane, Bistra, Bocşa, Caransebeş, Moldova Nouă, Oraviţa.

Relieful
Este variat, predominnd Carpaţii Meridionali şi Occidentali (nălţimile cele mai mari găsindu-se n Munţii Godeanu, cu vf. Gugu de 2.291 m, n Cerna, Ţarcu, Mehedinţi), apoi Munţii Banatului cu altitudini sub 1.400 m, reprezentaţi de Munţii Almăjului, Locvei, Semenicului, Aninei, Dognecei, dar şi partea sudică a Munţilor Poiana Ruscă, cele două ramuri carpatice fiind separate de ariile depresionare Bistra şi Timiş-Cerna), iar n mică măsura dealurile (Mehadia, Almaj) şi cmpiile (extremitatea sud-estică a Cmpiei Bantului, ntre Reşiţa şi Cheile Nerei).

Clima
Este temperat continentală, n sud resimţindu-se nuanţe de climă submediteraneană, iar dintre vnturile mai frecvente aici se ntlnesc austrul cald şi uscat, ce bate dinspre sud-vest şi Caşova, vnt violent ce bate dinspre apus. Temperatura medie n luna ianuarie este de -2 - -80C iar n iulie 12 - 220C.

Cursurile de apă
Sunt reprezentate de predominarea Dunării cu o mare densitate, dar şi a Timişului cu Bistra şi Hidegul, a Pogonişului, spre nord, a Caraşului şi Nerei, spre vest, a Cernei spre sud.

Atracţii turistice

Munţi
Munţii Semenic (cu Vf. Piatra Goznei de 1.447 m), cea mai ntinsă şi naltă unitate a Munţilor Banatului, formaţi din culmi netede şi domoale care mbie pe drumeţ la recreere şi oferă condiţii bune pentru schi (zăpada durează pnă n luna martie). Ascensiunile sunt uşoare şi se pot face aproape din toate direcţiile. Alţi munţi: Munţii Cernei (cu Vf. Dobrii de 1.928 m), culmile lor calcaroase se ntind pnă lngă Băile Herculane, Munţii Aninei (cu nălţimi de 900 - 1.000 m), cu numeroase chei şi depresiuni carstice.

Peşteri
Peştera Comarnic, n nordul Munţilor Aninei, pe versantul stng al văii Comarnic (la 440 m altitudine), fiind cea mai lungă peşteră din Banat (4040 m), declarată monument al naturii pentru adevăratele minuni subpămntene. Sălile, de dimensiuni uriaşe, sunt legate printr-o vastă reţea de galerii, dispuse pe două etaje. Peştera Buhui are peste 3.200 m lungime şi se află pe versantul stng al văii Buhui, n Munţii Aninei, la 600 m altitudine. Include unul dintre cele mai lungi cursuri subterane din Romnia, prul Buhui care formează n interiorul peşterii mai multe lacuri şi cascade. Alte peşteri: Peştera Popovăţ, pe versantul drept al Cheilor Caraşului, la 421 m altitudine, un monument al naturii, Peştera Liliecilor, Peştera Hoţilor, lngă Băile Herculane, Peştera Voinii, Peştera Mică, Peştera Mare - n rezervaţia Cheile Nerei -Beuşniţa.

Chei şi defilee
Defileul Dunării (Porţile de Fier), cel mai lung defileu din Romnia (peste 100 km), se ntinde şi n judeţul Mehedinţi. Dunărea, al doilea fluviu al Europei (ca lungime şi debit) după Volga, străbate peste 2.800 km de la izvoarele lor din Munţii Pădurea Neagră şi pnă la vărsarea ei n Marea Neagră. Apele sale duc nenumărate lupte cu stncile, dar nicăieri lupta nu atinge proporţia de-a dreptul gigantică din zona sălbaticului defileu dintre Baziaş şi Drobeta Turnu-Severin. Parcurgerea acestui spectaculos defileu lasă turistului impresii de neuitat, mai ales n porţiunea cea mai ngustă, la Cazane (sector pe teritoriul judeţului Mehedinţi; această porţiune formează o rezervaţie complexă). Cheile Nerei (la 35 km de Oraviţa), cele mai lungi (peste 19 km) şi cu siguranţă unele dintre cele mai frumoase chei din Romnia. Formează o rezervaţie complexă ce cuprinde comori naturale caracterizate prin sălbăticie şi pitoresc şi oferă turistului o odihnitoare izolare şi nenumărate surprise. Cheile Caraşului, rezervaţie complexă (floristică, geologică şi speologică) ce cuprinde numeroase fenomene carstice (peşteri, doline). Cheile au aspect de canion şi se situează pe locul doi n Romnia, ca lungime (19 km). Cheile Corcoaia, la 40 km amonte de Băile Herculane, pe cursul superior al Cernei (200 m lungime), fiind extrem de interesante prin pereţii lor verticali (nalţi de peste 150 m) şi prin multitudinea de forme pe care le cuprind. Formează o rezervaţie geologică. Alte chei: Cheile Minişului (peste 14 km lungime), Cheile Cernei.

Lacuri
Porţile de Fier I, lac de acumulare care, mpreună cu hidrocentrala, formează un mare complex hidroenergetic şi de navigaţie construit intre 1964 şi 1971 n colaborare cu ex-Iugoslavia. Zona turistică de pe malul lacului este una dintre cele mai ispititoare destinaţii pentru turiştii din ţară şi din străină tate. Şoseaua care nsoţeşte lacul, cu zeci de poduri, viaducte (nalte de peste 60 m) şi tunel, oferă o privelişte măreaţă asupra colosului de beton. Alte lacuri: Lacul Dracului, lac natural de origine carstică, n Cheile Nerei, la intrarea unei peşteri, Lacul Buhui, lac subteran, format prin obturarea unor galerii din peştera Buhui, Iezerul Ţarcu, lac glaciar la nord de vf. Ţarcu.

Rezervaţii şi monumente ale naturii
Domogled-Valea Cernei, zonă care include mai multe rezervaţii şi monumente ale naturii (rezervaţii floristice, faunistice, peisagistice), pe ambii versanţi ai rului Cerna, n apropierea Băilor Herculane. Domogledul este considerat unul din locurile cele mai bogate n specii de plante din Europa (specii submediteraneene, de liliac, alun turcesc). Cerna a tăiat n calcarele Domogledului chei prăpăstioase de o irezistibilă atracţie. Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Schitu - rezervaţie botanică pe Valea Ciclovei, Valea Mare - rezervaţie botanică la nord-est de Moldova Nouă, ce adăposteşte specii mediteraneene-atlantice, Zerveşti - rezervaţie cu narcise sălbatice (lngă Caransebeş), Ruşchiţa - carieră de marmură.

Staţiuni turistice
Băile Herculane (n sud-vestul ţării, n valea ngustă a Cernei, la 165 m altitudine, la 19 km de Orşova, 41 km nord-vest de Drobeta Turnu Severn, 72 km de Caransebeş şi la 106 km sud-est de Reşiţa), este cea mai veche staţiune din Romnia (şi una dintre cele mai vechi din lume), atestată documentar n 153 e.n. Puterea tămăduitoare a izvoarelor termale de aici, descoperită ncă de pe vremea cnd romanii construiau primele castre n Dacia, este renumită astăzi n toată lumea, (nchinată de romani zeului Hercule). Este străjuită la est de Munţii Mehedinţi şi la vest de Munţii Cernei, şi are un climat de tranziţie de la cel continental la cel mediteranean, cu influenţe ale curenţilor din Marea Adriatică şi Marea Mediteraneană. O caracteristică a climatului de aici este aeroionizarea negativă ridicată (specifică unei altitudini de 3.000 m) care măreşte rezistenţa organismului la bolile infecţioase şi reglează funcţionalitatea glandelor endocrine. Instalaţiile de tratament de care beneficiază staţiunea sunt: instalaţii pentru băi cu ape minerale termale sulfuroase şi cu ape minerale termale clorurosodice att n vane ct şi n bazine, cu posibilităţi de kinetoterapie, bazine cu ape minerale termale n aer liber; instalaţii de aerosoli şi inhalaţii cu ape minerale, instalaţii pentru electro şi hidroterapie; săli de gimnastică medicală, cabinete pentru aplicarea de tratament cu Gerovital (cosmetică geriatrică), Pell Amar. Tot aici se pot vizita ruinele staţiunii termale romane (apeducte, băi), iar n mprejurimi se pot face plimbări la Peştera Hoţilor, platoul Coronini, Grota cu Aburi, Grota Haiducilor, Cascada Cernei, Cheile Domogledului. Căile de acces sunt: feroviare - gara Băile Herculane pe linia Bucureşti - Timişoara, apoi cu autobuzul pnă n staţiune, rutiere - DN 25 (Drobeta Turnu-Severin - Timişoara), cu abatere pe DN 67D, aeriene - aeroportul Caransebeş, apoi cu trenul sau autobuzul pnă n staţiune. Crivaia, staţiune climaterică (la 15 km de Reşiţa şi la 650 m altitudine), pe malul lacului de acumulare Văliug (dispune de bărci şi se practică pescuitul). Semenic, staţiune climaterică (la 40 km de Reşiţa, la 1.400 m altitudine), cu zăpadă abundentă ce durează 5 luni pe an, cu numeroase prtii de schi şi săniuş, telescaun, skilift, babyski. Trei Ape (la 37 km de Reşiţa, la 850 m altitudine) lngă lacul de acumulare Trei Ape, cu prtii de schi, sporturi nautice pe lac.

Vestigii istorice
Ruinele aşezării romane Tibiscum (sec. II - V d.Hr.) lngă Jupa, aşezare ce a cunoscut o mare dezvoltare n timpul mpăraţilor Septimiu Sever şi Filip Arabul, ridicată la rangul de municipiu. Drumul roman Lederata - Tibiscum, păstrat n bune condiţii pe o lungime de 5 km ntre Biniş şi Bocşa. Castrul roman Centum Putei de lngă Suruducu Mare, singurul din ţară care păstrează n ntregime vechile ntărituri. Aşezarea romană Ad Pannonios (la 2 km de Teregova), oferă o imagine despre nivelul de dezvoltare a civilizaţiei din sec. II - III d.Hr.. Alte vestigii istorice: Urmele castrului roman Lederata (din 101 d.Hr.), lngă Baziaş, Urmele castrului roman Berzovia (sec. II d.Hr.), lngă Berzovia, Ruinele cetăţii Caraşova, impunătoare cetate construită n 1333.

Edificii culturale
Muzeul locomotivelor cu abur, muzeu n aer liber, are n colecţie şi prima locomotivă fabricată la Reşiţa n 1872. Casa memorială General Dragalina din Caransebeş, a marelui comandant de armată care a murit pe cmpul de luptă n timpul primului război mondial. Alte edificii culturale: Muzeul istoriei teatrului de la Oraviţa, unde există cel mai vechi teatru din ţară (1787 - 1817), Muzeul Dunării de la Moldova Nouă.



Cauta in Caras Severin
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Spitale
SPITALUL MUNICIPAL CARANSEBES
SPITALUL ORASENESC MOLDOVA NOUA
SPITALUL ORASENESC ORAVITA
SPITALUL JUDETEAN RESITA
Telefoane utile
Directia De Posta Rapida
Directia Regionala De Posta Timisoara Oficiul Judetean De Posta Caras Sever
Inspectoratul De Politie Caras-Severin
Inspectoratul Scolar
OFICIUL POSTAL ANINA
POLITIA ANINA
Sport
ASOCIATIA SPORTIVA HERCULES
CLUBUL SPORTIV FC MINERUL
Invatamant
SCOALA CLASELE I-VIII NR. 1
GRADINITA PROGRAM PRELUNGIT BAILE HERCULANE
LICEUL HERCULES
LICEUL PEDAGOGIC C.D. LOGA
SCOALA CLASELE I-VIII NR. 1
GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL MOLDOVA NOUA
SCOALA CLASELE I-VIII NR. 1
Hoteluri
Hotel Semenic
Hotel Semenic
Muzee
Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă
Muzeul de Istorie a Teatrului şi a Oraşului Oraviţa
Muzeul Banatului Montan
Colecţia de Artă Veche Bisericească
Biblioteci
BIBLIOTECA MUNICIPALA MIHAIL HALICI
BIBLIOTECA ORASENEASCA SIMION MANGIUCA
BIBLIOTECA JUDETEANA PAUL IORGOVICI
Pensiuni
Pensiunea Ambasador
Vila Hera
Cabana Bistra
Pensiunea Cabana NILS
Pensiunea Ema
Vila Arsenal

Ghid
Informaţii generale

Aşezare
n partea sud-vestică a Romniei, desfăşurnduse spre sud pnă la defileul Dunării, la graniţa cu Iugoslavia.

Vecini
La est: Judeţul Gorj, la sud-est: Judeţul Mehedinţi, la nord-est: Judeţul Hunedoara, la nord-vest: Judeţul Timiş, la sud-vest: Iugoslavia.

Suprafaţă
8.520 km2 (respectiv 3, 6% din teritoriul ţării).

Populaţie
360.000 locuitori.

Oraşe
Reşiţa, resedinţă de judeţ, cu 95.000 locuitori, pe rul Brzava, cu veche tradiţie industrială. n 1769 sau nfiinţat uzinele metalurgice iar n 1872 s-a construit prima locomotivă cu aburi din ţar.. citeste mai mult